8 martie, 1994
ceva rece rîzînd obraz lîngă obraz,
ceva rece pe afișele cinematografelor din marile mall-uri,
ceva rece în ciuda botului rujat,
ceva rece care lasă strada goală și melancolică,
ceva rece în așternutul răvășit:
un păianjen mare cu nasturii bluzei rupți
recită: “uităm, ne amintim,
aşteptăm.
copile, copile, copile,
ridic paharul, îl ţin ridicat
un minut întreg
şi zâmbesc.“
ceva rece rîzînd.
Negru Opac 