Gara de Nord

Mă simt  o sută de mii de oameni

care strigă #rezist.

În trupul meu 

se discută și se fumează.

se face schimb de idei 

proletare, corporatiste.

Vreau să strig, fumul îmi arde gâtlejul.

Cobor din 85,

am ajuns la Gara de Nord.

Rămân aici “la coloane“.

Te aștept

să mă vezi, 

să mă simți ca pe  o sută de mii de  oameni,

să mă înveți mersul pe șinele de tren abandonate.

Studiez stâlpii din gară,

cumpăr un covrig cu susan de la Luca.

O femeie mă întreabă ceva,

îmi cer scuze și îi spun că nu am înțeles.

“Vrei oral sau cățelește?“
În trupul meu

o sută de mii de oameni brusc amuțesc,

dintr-odată  s-a instalat vidul,

și abia acum văd

că  gara e-o vastă cameră goală

în care cei câțiva călători de la casele de bilete

sunt vagi umbre.                                                                                Pe unul dintre  peroane, 

Paler fumează țigară electronică,

privește o cobră în ochi.

Poartă ceas de mână, 

cămașă în carouri,

iar  la picioarele sale stă o valiză grea

de mânerul căreia sunt agățate baloane colorate.
Mă simt  o sută de mii de oameni,

toți la un loc fredonează melodii din filme vechi

așteptându-te,

se calcă în picioare să te întâmpine când vii.

Publicitate

2 gânduri despre „Gara de Nord

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s