Trupul b. Cenușă

Vagi, fărâmițați

o vreme

ne-am aflat

ca două accente față în față:

tu cu lumina ta verde

eu aproape voluntar,

tu cu limba nisipie

eu vidul bun de pus în ramă.

Cu tăieturi adânci

răni otrăvite

nu am putut înălța vreun zmeu.

Ne-a rămas orașul ca o păpușă arsă

jucărie sfântă

născând întruna monștri.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s