tramvaiul pe care-l aștept
are pictat pe el Cina cea de taina a lui Da Vinci.
Vatmanul este din plastilină
pe lângă el consistența mea
este cea a plumbului.
Marginea bocancilor mei cu ținte
poartă urme de viscere:
am sărit pe burta muzicii întreaga zi.
Am 19 ani,
părul lung,
este octombrie,
și mâine plec în armată.
Servesc patria!
Sap tuneluri de la un mort la altul,
întind sârmă ghimpată de la un rinichi la celălalt
să-mi rămână la adăpost flora intestinală.
Fac plantoane să citesc Kafka,
mănânc sâmbăta felii groase de pâine,
piure cu carne,
și de ziua armatei beau juma’ de cană de vin în cinstea lui raskolnikov și a ta
iar seara beau ceai cu bromură
să nu mai simt nici urmâ de tine.
Negru Opac 